AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative

 

Analizând proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 598 din 08.12.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1428/08.12.2022,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri: 

1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin acest demers este vizată necesitatea adoptării Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2023 - 2025, a Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu privire la situația de deficit public excesiv din România, potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea acestuia.

Întrucât fundamentarea bugetului anual are în vedere categoriile de cheltuieli stabilite de actele normative în vigoare vizate de prezentul proiect, reglementarea măsurilor stabilite prin programul de guvernare trebuie să se realizeze anterior aprobării legilor bugetare pentru anul 2023.

2. Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

3. Recomandăm completarea preambulului și a Notei de fundamentare, în sensul detalierii necesității cuprinderii în același act normativ a tuturor domeniilor reglementate.

4. Ca observație de ordin general, normele prin care se instituie derogări vor fi redactate prin menționarea în primul rând a articolului și ulterior a alineatului avut în vedere, conform următorului model:

„Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din ...”.

5. La preambul, semnalăm că mai multe paragrafe exprimă aceleași idei, fiind necesară revederea integrală a preambulului și reformularea/eliminarea paragrafelor respective. Cu titlu de exemplu, precizăm că paragraful unsprezece reia aspectul prezentat la paragraful al doilea, iar paragraful al optsprezecelea reia aspectele prezentate la paragrafele al paisprezecelea și al cincisprezecelea. De asemenea, menționăm că există 3 paragrafe, douăzeci și șapte, treizeci și unu și treizeci și doi cu referire la necesitatea prelungirii suspendării stimulentului fiscal pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează cheltuieli cu educația timpurie care încetează la data de 31 decembrie 2022, date fiind implicațiile bugetare semnificative ale acestei facilități fiscale, care ar trebui comasate într-un sigur considerent.

Totodată, este necesară corelarea paragrafelor în privința beneficiarilor proiectului, în sensul că anumite paragrafe fac referire doar la pensionarii sistemului public de pensii, în timp ce altele, la beneficiarii sistemului public de pensii și ai sistemului pensiilor militare de stat.

La primul paragraf al preambulului, sugerăm înlocuirea expresiei „sustenabilitatea poziției fiscale” cu o formulare echivalentă, care să răspundă și cerințelor terminologice specifice domeniului reglementat.

La al treilea paragraf, pentru precizia și claritatea redactării, apreciem că este necesar să se specifice mai multe detalii privind „Recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020” la care se face referire, cel puțin în sensul precizării complete a emitentului său și menționării titlului.

În plus, precizăm că în Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România, la prima recomandare se prevede că „România ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până cel târziu în 2022”, prevederile ulterioare făcând referire la măsuri și stabilind ținte de deficit public global doar până la anul 2022.

Ca urmare, având în vedere aceste aspecte, este de analizat dacă invocarea acestei Recomandări se justifică.

La al cincilea paragraf, recomandăm revederea considerentului centrat pe ideea de a crea un „spațiu fiscal, vital în economii emergente ...”.

La paragraful douăzeci și cinci, având în vedere că titlul Legii nr. 227/2015 mai este redat la paragraful precedent, se va proceda la eliminarea acestuia. De asemenea, constatăm că în paragraful următor, referirea la același act normativ se face prin menționarea sintagmei „Codul fiscal” fără a mai fi indicată Legea nr. 227/2015. Ca urmare, pentru unitate în redactare se va menționa și în acest caz legea în discuție, fără a mai menționa titlul său.

La paragraful treizeci și unu, pentru fluență, propunem ca textul „pentru a se putea da eficiență reglementării și preîntâmpina afectarea în mod negativ a bugetului de stat ...” să fie scris sub forma „pentru a se putea da eficiență reglementării și pentru a se preîntâmpina afectarea în mod negativ a bugetului de stat ...”.

La paragraful  treizeci și cinci (pagina 4), pentru o exprimare corectă în context, este necesară înlocuirea sintagmei „să permită susținerea rapidă a consecințelor sociale negative” cu sintagma „să permită eliminarea rapidă a consecințelor sociale negative” sau, eventual, cu sintagma „să permită diminuarea rapidă a consecințelor sociale negative”.

6. La formula introductivă, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară completarea acesteia cu sintagma „Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență”.

7. Referitor la art. I și II, formulăm următoarele observații:

a) ambele vizează aplicarea/neaplicarea în anul 2023 a unor prevederi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; din această rațiune normele ar fi trebuit să se regăsească în cuprinsul unui singur articol marcat cu cifră romană;

b) ambele conțin derogări de la prevederi ale Legii nr. 153/2017, iar art. II conține, în plus, și excepții de la unele derogări instituite prin prezentul proiect, ceea ce, în mod normal, ar însemna revenirea la aplicarea normelor generale cuprinse în actul normativ de bază, de la care s-a derogat. Însă, în unele situații deducția precedentă nu se aplică, deoarece, de fapt, este vorba tot de derogări de la prevederi în vigoare ale Legii nr. 153/2017 – a se vedea în acest sens, art. II alin. (2) și (3);

c) prin instituirea unor derogări, care, în esență, vizează stabilirea unor soluții normative diferite temporare – aplicabile în anul 2023 – și a unor excepții de la aceste derogări, interpretarea și aplicarea noilor norme vor prezenta dificultăți, care ar putea fi înlăturate printr-o sistematizare corectă, în acord cu normele de tehnică legislativă;

d) având în vedere cele de mai sus, în considerarea definiției evenimentului legislativ al completării, prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare – „completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare” precum și pentru respectarea principiului unicității reglementării în materie, prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, având ca expresie și exigența cuprinsă la art. 16 alin. (3) din aceeași lege, potrivit căreia „se supun procesului de concentrare în reglementări unice și reglementările din aceeași materie dispersate în legislația în vigoare”, propunem ca soluțiile normative cuprinse la art. I și II să fie redate
într-un articol unic marcat cu cifră romană. Acest articol va cuprinde în partea introductivă dispoziția privind completarea Legii-cadru
nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urmată de textele noi care se vor introduce la art. 12, 13, 18, 21, 39,  precum și ca articole noi, după caz.

Propunerea de mai sus o formulăm și în aplicarea prevederilor
art. 67 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „În cadrul atribuțiilor sale Consiliul Legislativ are obligația să identifice toate dispozițiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite și să propună Parlamentului și, respectiv, Guvernului măsurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresă a acestora”.

8. La actualul art. I alin. (1), semnalăm că, potrivit
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, de la care se derogă, „Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare”. În consecință, pentru evitarea dubiilor în interpretare, recomandăm eliminarea sintagmei „respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei”, deoarece este evident că, prin majorarea cu 10% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, acestea nu vor mai fi stabilite prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

În același timp, semnalăm că sintagma „coeficienților de ierarhizare” nu este corectă, deoarece aceasta se aplică doar pentru determinarea salariilor în valută pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate - a se vedea Cap. V din Anexa nr. IV la Legea nr. 153/2017.

Totodată, recomandăm a se analiza dacă nu ar trebui eliminată sintagma „fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, astfel încât de majorarea de 10% propusă să beneficieze întregul personal plătit din fonduri publice, întrucât creșterea ratei inflației, aspect menționat atât în Nota de fundamentare, cât și în preambul, afectează întregul personal din sectorul bugetar.

La alin. (3), semnalăm lipsa de previzibilitate a normei, neînțelegându-se care este legătura dintre majorarea prevăzută la
alin. (1) și cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023, stabilit prin hotărâre a Guvernului. În consecință, este necesară revederea și reformularea/completarea normei.

La alin. (5), semnalăm că sintagma „se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022” nu conferă precizie și claritate normei. În consecință, sugerăm reformularea sintagmei, ținând cont și de norma de la alineatul precedent, unde se utilizează sintagma „se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2022”.

Observația se justifică și prin raportare la art. IV alin. (1) și (2) din proiect, ce vizează indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate personalului militar, polițiștilor şi polițiștilor de penitenciare, precum și cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament, care „se mențin la nivelul lunii decembrie 2022”, respectiv „se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022”.

Totodată, referitor la sintagma „potrivit legii”, avem în vedere prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare. Astfel de redactări mai sunt întâlnite și în alte dispoziții, cum ar fi „în conformitate cu reglementările în vigoare”, „prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017”, „în conformitate cu legislația în vigoare”, „în condițiile legii”, „potrivit actelor normative în vigoare”, fiind necesară, pe cale de consecință, identificarea expresă a actelor normative vizate.

9. La actualul art. II alin. (1), întrucât la art. 120 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că „Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară”, sintagma „munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru” se va înlocui prin sintagma „munca suplimentară”.

Totodată, în acord cu terminologia folosită la art. 122 alin. (1) din Codul muncii, sintagma „cu timp liber corespunzător acestora” se va înlocui prin sintagma „cu ore libere plătite”.

Observațiile sunt valabile pentru toate situațiile similare din cuprinsul articolului.

De asemenea, pentru precizia normei, propunem a se indica și perioada în care se vor acorda orele libere plătite - cea de 60 de zile, prevăzută la art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau cea de 90 de zile, prevăzută la art. 122 alin. (1) din Codul muncii.

Totodată, pentru rigoarea redactării, termenul „cuvenit(ă)” se va scrie sub forma „cuvenită/cuvenit”. Observația este valabilă și pentru alin. (3), unde este folosit același termen.

La alin. (3), este necesară revederea textului, deoarece, potrivit art. 123 alin. (1) din Codul muncii, „în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă (...), munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia”. Prin urmare, pentru munca suplimentară se acordă un spor, și nu o majorare salarială.

Pe de altă parte, reconsiderarea este necesară, deoarece, prin formularea propusă se revine la norma generală prevăzută la art. 21
alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, adică „În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”.

Prin urmare, textul va trebui să prevadă că în ipoteza enunțată se aplică art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017.

La alin. (7) teza a II-a, norma este lipsită de predictibilitate, fiind necesară clarificarea sintagmei „În cazuri cu totul deosebite”, cel puțin prin prezentarea unor exemple.

La alin. (9) se preconizează că „Dispozițiile alin. (3) - (8) nu aduc atingere prevederilor alin. (2), care se aplică în mod corespunzător”, însă în actuala redactare textul este neclar și va genera dubii în interpretare, fiind susceptibil de a aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul cerinței previzibilității normelor, neînțelegându-se cum se vor aplica în mod corespunzător prevederile de la alin. (2), care au caracter de excepție de la prevederile alin. (1), care, la rândul său, derogă de la dispozițiile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar prin alin. (3) – (8) se instituie alte excepții de la alin. (1) al art. II. Prin urmare, este necesară revederea și reformularea alin. (9).

10. La actualul art. III, referitor la alin. (1) și (2), semnalăm că formularea „instituțiile şi autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare” nu este corectă deoarece doar „instituțiile publice”  sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, în timp ce „autoritățile publice” sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, semnalăm că exprimarea „indiferent de sistemul de finanțare şi de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice” nu se regăsește în definițiile instituțiilor publice prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 sau la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, ci se regăsește la art. 70 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 și la art. 73 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, articole ce vizează execuția de casă a bugetelor instituțiilor publice. În consecință, pentru precizia trimiterii și pentru o corectă exprimare juridică, propunem revederea textelor.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

Pe cale de consecință, la art. III alin. (1), este de analizat necesitatea menținerii expresiei „și autoritățile publice” din cadrul textului.

Totodată, având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea
nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, „În sensul prezentei legi, biletele de valoare care pot fi acordate sunt: tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță” și că reglementarea acordării tichetelor culturale și a voucherelor de vacanță poate fi o soluție pentru susținerea culturii și a turismului, apreciem că Nota de fundamentare trebuie completată corespunzător în ceea ce privește neacordarea acestora în anul 2023.

11. La alin. (1) al actualului art. VI, semnalăm că norma este imprecisă întrucât nu cuprinde trimiterea la definiția „instituțiilor și autorităților publice”, motiv pentru care recomandăm ca sintagma „instituțiile și autoritățile publice” să fie reformulată astfel: „instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. ..., și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. ...”.

Totodată, este necesar a se clarifica dacă sunt vizate aceleași instituții și autorități publice cu cele prevăzute la art. III.

La alin. (4), semnalăm că sintagma „În cursul termenului prevăzut la alin. (1)” este neclară, putând conduce la dubii în interpretare și aplicare, deoarece la alin. (1) nu este prevăzut un termen, ci o perioadă, respectiv 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, și mai multe termene în care trebuie realizată plata sumelor vizate, respectiv în primul an, în al doilea an, în al treilea an, în al patrulea an și în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie. În consecință, pentru predictibilitatea normei, este necesară revederea și reformularea sintagmei.

 Având în vedere că textele propuse pentru primele două alineate marcate greșit „(6)”, care ar fi trebuit marcate cu alin. (5) și (6), prezintă legătură tematică, ambele vizând actualizarea sumelor prevăzute la
alin. (1), pentru o mai bună structurare și sistematizare a ideilor în cadrul actului normativ, recomandăm comasarea lor într-un singur alineat. În această ipoteză este necesară renumerotarea alineatelor și revederea normelor de trimitere, dacă este cazul.

12. La alin. (1) al actualului art. VII, pentru precizia normei, este necesară indicarea actelor normative care prevăd „ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă”.

13. La art. X alin. (1), partea introductivă, semnalăm necorelarea cu textul propus pentru alin. (3) lit. b), în privința beneficiarilor măsurii propuse, în sensul că la alin. (1) sunt menționați pensionarii sistemului public de pensii, ai sistemului pensiilor militare și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, iar la alin. (3) lit. b) se face referire la pensionarii din sistemele neintegrate sistemului public de pensii. În acest context, precizăm că sistemele neintegrate sistemului public de pensii - expresie folosită la alin. (2) lit. b) - nu se referă doar la sistemul pensiilor militare de stat - la care se face referire la alin. (1) - ci include și alte sisteme, cum ar fi: sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege.

În plus, pentru evitarea dubiilor în interpretare și pentru asigurarea previzibilității normei, în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, este necesară clarificarea sintagmei „beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special”, în sensul identificării actelor normative vizate. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La alin. (3), pentru o corectă exprimare din punct de vedere gramatical, partea introductivă se va reda astfel:

„(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2)  se înțelege:”.

La lit. c),  pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, propunem ca acesta să aibă următorul cuprins:

„c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art.  4  alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;”

La lit. e), pentru o exprimare adecvată stilului și limbajului normativ, propunem ca formularea „... definite conform art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ...” să fie scrisă „... astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ...”.

La alin. (4), pentru corectitudinea normei de trimitere, propunem înlocuirea sintagmei „Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) și (2)” cu sintagma „Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1)”, deoarece la alin. (2) nu este prevăzut un alt ajutor financiar, ci se face referire tot la ajutorul financiar prevăzut la alin. (1). Observația este valabilă și pentru art. XI, unde va fi necesară înlocuirea sintagmei „prevăzut la art. X alin. (1) și (2)” cu sintagma „prevăzut la art. X alin. (1)”. 

14. La art. XI, propunem reconsiderarea și clarificarea textului, dat fiind că nu se înțelege cum va fi plătit prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ajutorul financiar cuvenit în cazul pensionarilor din sistemele neintegrate sistemului public de pensii.

15. La art. XII alin. (1), pentru precizia normei de trimitere, sintagma „ajutorul financiar prevăzut la art. X” se va înlocui cu sintagma „ajutorul financiar prevăzut la art. X alin. (1)”. Observația este valabilă pentru toate situațiile ulterioare din cuprinsul proiectului.

La alin. (2), pentru claritatea normei, este necesară completarea sintagmei „în cuantumul integral prevăzut la art. X” cu indicarea alineatului/alineatelor care prevăd cuantumul integral vizat.

La alin. (3), pentru corectitudinea normei de trimitere, este necesară înlocuirea sintagmei „plafonului prevăzut la art. 1” cu sintagma „plafonului prevăzut la art. X alin. (1)”.

16. La art. XIII alin. (2), întrucât „locul de ședere” nu beneficiază de accepțiune juridică stabilită în Codul civil, acesta prevăzând noțiunile de domiciliu, reședință și reședință obișnuită, având în vedere dispozițiile art. 2570 din Codul civil, este necesar a se analiza dacă sintagma „locul de ședere/reședința obișnuită” nu ar trebui înlocuită cu sintagma „reședința obișnuită”.

17. La art. XIV alin. (1), pentru a conferi eficiență normei, apreciem că ar trebui prevăzut și un termen în care casele de pensii organizate în cadrul sistemelor de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, să aibă obligația de a furniza informațiile solicitate.

18. La art. XV alin. (1), pentru claritatea și accesibilitatea normei, este necesară indicarea dispozițiilor din Hotărârea Guvernului nr. 186/2009 care prevăd plafonul vizat.

19. La art. XVI, pentru o corectă exprimare din punct de vedere gramatical, sintagma „Ajutorul financiar (...) nu se iau în calcul” se va înlocui cu sintagma „Ajutorul financiar (...) nu se ia în calcul”.

20. La art. XVIII alin. (1) lit. g), pentru o corectă redare a titlului actului normativ la care se face trimitere,  sintagma „liber profesionist” va fi redată sub forma „liber-profesionist”.

De asemenea, semnalăm că textul propus la alin. (2) vizează tot o categorie de indemnizații care se vor menține în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2022, motiv pentru care, pentru o mai bună sistematizare a normelor, recomandăm ca textul propus să fie inserat în structura alin. (1), marcat cu o literă distinctă, respectiv
lit. n), cu următoarea formulare:

n) indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

Drept consecință, alin. (2) se va elimina, iar alineatele subsecvente se vor renumerota.

La alin. (8), pentru precizia normei de trimitere, propunem ca sintagma „potrivit art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi art. 5 nu se indexează cu rata medie anuală a inflației.” să fie redată astfel: „potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi art. 5 din aceeași lege nu se indexează cu rata medie anuală a inflației.”

21. La art. XIX, alin. (5), referitor la norma de trimitere „alin. (2)-(4)”, având în vedere că la alin. (4) sunt prevăzute persoanele cărora li se plătește efectiv îndemnizația, este de analizat dacă aceasta nu ar trebui înlocuită cu o trimitere la „alin. (2) și (3)”, unde sunt prevăzute persoanele beneficiare ale dreptului respectiv.

De asemenea, pentru utilizarea limbajului juridic consacrat, sintagma „prevăzute de” se va reda sub forma „prevăzute la”.

Referitor la norma preconizată la alin. (6), întrucât actele normative la care se face referire au mai fost menționate la art. XVII din proiect, acestea se vor reda sub forma „Legea nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 226/2021, cu modificările ulterioare”.

22. La art. XX alin. (2), prin care se preconizează aplicarea începând cu anul 2024 a prevederilor art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000,  semnalăm că textul de lege lata a respectivului articol prevede următoarele: „Prezenta lege se aplică începând cu 1 ianuarie 2023, iar fondurile necesare pentru plata tichetelor de sportiv se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sportului”.

În consecință, pentru claritatea și predictibilitatea normei propuse la alin. (2), referitor la aplicarea prevederilor Legii nr. 322/2022, recomandăm reformularea textului, fie în sensul prorogării termenului prevăzut la respectivul articol, fie modificarea art. II.

23. La art. XXI, referitor la textul propus pentru lit. b) a art. III din Legea nr. 210/2022, pentru precizia trimiterilor și o exprimare adecvată în context, recomandăm înlocuirea expresiei „art. 1 alin. (1) lit. c) şi g), precum şi pentru copiii prevăzuți la art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare” cu expresia „art. 1 alin. (1) lit. c) şi g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru copiii prevăzuți la art. 31 alin. (1) din aceeași ordonanță”.

24. La art. XXVIII, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem ca sintagma „Până la 1 ianuarie 2023” să fie înlocuită cu sintagma „Până la data de 1 ianuarie 2023”.

25. La art. XXXV, pentru respectarea uzanțelor normative, sintagma „după alineatul (2^5) se introduce un nou alineat, alineatul (2^6)” se va reda sub forma „după alineatul (25) se introduce un nou alineat, alin. (26)”.

De asemenea, textul propus pentru noul alineat va fi marcat sub forma „(26)”.

26. La actualul art. XXXVII, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea dispozitivă va avea următoarea formulare:

„Art. XXXVII. - La articolul 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 11 martie 2022, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2022, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:”

În plus, sugerăm reanalizarea normei preconizate pentru art. 13 alin. (6) - potrivit căreia reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare se asigură din bugetul Societății „Complexul Energetic Oltenia”-S.A-având în vedere că, potrivit aceluiași act normativ din care face parte elementul structural supus modificării, Societatea „Complexul Energetic Oltenia”-S.A este beneficiarul ajutorului de stat sub forma de grant care se alocă de Ministerul Finanțelor, suma respectivă asigurându-se de acest minister din venituri rezultate din privatizare.

27. La actualul art. XXXIII alin. (3), pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmei „pentru finanțarea cheltuielilor de la alin. (2)” cu sintagma „pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (2)”.

La alin. (5), pentru uzitarea unui limbaj juridic consacrat, recomandăm înlocuirea sintagmei „se varsă integral la bugetul de stat ...” cu sintagma „se face venit la bugetul de stat ...”.

28. La actualul art. XXXVII, la partea introductivă a alin. (1), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, textul va debuta astfel:

„Art. XXXVII. - Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) şi ale art. 2204 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul ...”.  

După același model se va reda și art. L alin. (1) și (2).

La alin. (2), sintagma „a Guvernului” se va elimina ca fiind superfluă.

La partea introductivă a alin. (3), pentru respectarea uzanțelor normative, sintagma „Prevederile alin. (1) și alin. (2)” se va reda sub forma „Prevederile alin. (1) și (2)”.

29. La actualul art. XXXVIII alin. (1), pentru claritatea normei, propunem înlocuirea expresiei „vor fi înapoiate, din bugetul de stat, Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale”, sub forma „vor fi înapoiate, de la bugetul de stat, prin transfer din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale”.

În consecință, se poate renunța și la alin. (2) al articolului în discuție.

La alin. (5), pentru rigoare normativă, după sintagma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2021” se va insera sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 163/2022”.

La alin. (6), pentru un plus de precizie, după termenul „Restituirea” se va insera sintagma „prevăzută la alin. (5)”.

30. La actualul art. XXXIX, pentru respectarea unității redacționale, sintagmele „prevederile alin. (8) al art. 52” și „prevederile alin. (8) al art. 54” se vor reda sub forma „prevederile art. 52 alin. (8)”, respectiv „prevederile art. 54 alin. (8)”.

31. La actualul art. XL, la alin. (2), pentru rigoare normativă, este necesară redarea titlului Legii nr. 273/2006.

La alin. (7), pentru o exprimare corectă, termenul „maxim” se va reda sub forma „maximum”.

32. La actualele art. XLI și  art. XLV,  proiectul instituie derogări de la prevederile art. 4 ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la intrarea în vigoare a amendamentelor aduse acestui cod prin alte acte normative, în cazul de față prin ordonanță de urgență.

Întrucât, potrivit alin. (3) al art. 4 al Legii nr. 227/2015,În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2).”, instituirea primei derogări ar trebui argumentată deopotrivă în cadrul Notei de fundamentare.

33. La actualul art. XLIV, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, propunem ca acesta să fie redat sub forma:

„Art. XLIV. -    La articolul I din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 15 iulie 2022, punctele 39 și 67 se modifică și vor avea următorul cuprins:

39. ..............................;

67. .............................. ”.

Textele aferente celor două puncte ale art. I din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, incluzând intervențiile legislative preconizate prin prezentul proiect, vor fi redate în integralitate.

34. Referitor la  actualul art. XLV,  pentru respectarea uzanțelor normative, sintagma „articolului XLIV” se va reda astfel „art. XLIV”.

De asemenea, prin raportare la prevederile art. XLIV care ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, este de analizat necesitatea reținerii derogării în lipsa unor sarcini fiscale suplimentare.

35. La art. XLVI, întrucât părțile dispozitive ale pct. 3 și 4 preconizează modificarea unor subdiviziuni din cadrul aceluiași element structural, pentru suplețea actului normativ, propunem comasarea lor într-o singură parte dispozitivă, cu următorul cuprins:

„3. La articolul 182 alineatul (1), partea introductivă și litera b1) se modifică și vor avea următorul cuprins:”

În continuare vor fi redate textele propuse, marcate în mod corespunzător.

Pe cale de consecință, actualul pct. 4 se va elimina, iar actualul pct. 5 se va renumerota cu cifra „4”.

36. La art. XLVII, la textul propus pentru alin. (1) al art. 1 din Legea nr. 49/1991, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât modificarea nu vizează întregul articol, abrevierea „Art. 1 –” se va elimina din debutul normei.

37 La art. XLIX partea introductivă, semnalăm că în mod eronat se dispune atât modificarea, cât și completarea art. 20, astfel încât, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, art. XLIX trebuie disjuns în două articole distincte, și anume  art. XLIX care să dispună modificarea alin. (8)  al art. 20 și art. XLX care să dispună completarea art. 20 prin introducerea, după alin. (11), a șase noi alineate, alin. (12) - (17).

În consecință, articolele subsecvente vor fi renumerotate.

La actualul pct. 1 referitor la textul propus pentru alin. (8) teza a II-a, mențiunea „prin hotărâre a Guvernului” apare superfluă în raport cu teza a III-a, conform căreia „Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului.”, motiv pentru care sugerăm revederea sa.

De asemenea, pentru o completă informare legislativă, înaintea sintagmei „cu modificările și completările ulterioare” se va insera mențiunea „aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022”.

 

 

 

 

 

 

PREŞEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bucureşti

Nr. 1354/08.12.2022